Cele mai recente:
Struţul românesc, pasăre Phoenix

Struţul românesc, pasăre Phoenix

Creşterea struţilor a fost o vreme, în România, un fel de Caritas zootehnic de la care se aştepta să se întoarcă investiţia măcar de opt ori. Dar pentru că românii n-au tăbărât pe ...

Moartea lui Costică Vulpoi

Moartea lui Costică Vulpoi

(După o întâmplare adevărată povestită de ziaristul gălățean Tudor Neacșu) Domnul Tudorache, redactorul-șef al săptămânalului de atidudine hotărâtă „Contondent“, din capitala județ ...

O fleică de un milion de lei

O fleică de un milion de lei

Pe vremea lui Ceaușescu, până mai încoace, spre Revoluție, trăia în Iași un cerșetor de mare talent, născut pentru meseria asta pe cât de dificilă, pe atât de profitabilă. Dacă tre ...

Nevoia de Ștefan cel Mare

Nevoia de Ștefan cel Mare

În adolescență, la Botoșani, într-o cameră friguroasă de internat, am citit prima oară „Istoria lui Ștefan cel Mare – povestită neamului românesc“ de Nicolae Iorga. De atunci am ma ...

Ce ți-e scris în nume-i pus

Ce ți-e scris în nume-i pus

Mereu am fost de părere că numele oamenilor nu e întâmplător. Îi reprezintă, face parte din destinul lor. Eminescu nu putea intra în literatură altfel decât sub acest nume (nașul V ...

Biletul de adio

Biletul de adio

Prietenul meu a vrut să se sinucidă. Mi-a povestit întâmplarea asta de mai multe ori, în fel și chip, pentru că despre moarte poți vorbi oricum și oricât fără teama că vei greși. L ...

Lacrima Cernăuți

Lacrima Cernăuți

Anul acesta se împlinesc 608 ani de la prima atestare documentară a orașului Cernăuți. La 8 octombrie 1408, Alexandru cel Bun le dădea, printr-un hrisov, unele înlesniri negustoril ...

Struţul românesc, pasăre Phoenix

dscf5733

Creşterea struţilor a fost o vreme, în România, un fel de Caritas zootehnic de la care se aştepta să se întoarcă investiţia măcar de opt ori. Dar pentru că românii n-au tăbărât pe cotletul de struţ, fermele visătorilor au căzut una după alta, iar struţii au rămas prin ogrăzi mai mult nişte arătări de bâlci […]

Continuare ...

septembrie 21, 2016

Strălucirea minții sclipitoare în bezna românească

Morusanu, Gabriela

A studiat medicină la București. Psihologie la Oxford. Marketing la Cambridge. Strategii de afaceri la Paris și Londra. A lucrat cu Stephen Hawking. Supraviețuiește în România.   Doctorița Gabriela Morușanu era dezolată în ziua interviului: nu găsea măcar un post de baby-sitter pentru câteva zile, o soluție disperată, și a venit la întâlnire cu niște […]

Continuare ...

august 29, 2016

Un continent de speranță – Salvezi un om, salvezi o lume (19)

CONCORDIA 19-12

CONTINUARE DIN PARTEA 18   L-ai înjurat de multe ori pe copilul care spală parbrize la semafor. Ai trântit ușa după băiatul care aduce pizza. L-ai ocolit cu silă pe tânărul jegos căzut pe trotuar în calea ta. Pe adolescentul cu ochi turbați, care trage în piept vopsea dintr-o pungă, l-ai ocolit cu teamă. Pe […]

Continuare ...

august 03, 2016

Cum să enervezi un polițist

Cu bicicleta prin Iași, regulamentar. Selfie.

Veneam cu bicicleta la vale pe Copou, pe la miezul nopții. Vâjjj! Șase kilometri de coborâre continuă, de la pădurea Breazu la Fundație. Nici nu trebuie să mai pedalezi. Bicicleta, iapă nărăvașă, se adapă cu gravitație și înfulecă asfalt. Câteva denivelări, doar cîteva, le scuipă printre dinți. Trebuie să o strunești din când în când. […]

Continuare ...

iulie 29, 2014

„Momente și spițe” la Iași

1524837_689015391142088_199745682_n

Bicicleta Leta a fost în Palas Mall, la Iași! Postul local de televiziune Tele M a surprins momentul într-o știre șchioapă. (VIDEO) „In cadrul targului de carte Librex, jurnalistul a prezentat publicului rubrica sa de reportaje video si a impartasit momente din experienta de teren dobandita in peste 20 de ani de activitate publicistica. Viorel […]

Continuare ...

martie 18, 2014

Fasoliada – Momente și spițe (55)

Primarul Poteraș antrenându-se la fasolea de cazan

Anul ăsta a fost o fasole cuminte. De Ziua Națională, în parcul Crângași. A stat aproape o oră în cazan, până să fie împărțită poporului, și n-a zis nimic. Tristă fasole, trist popor. N-a scos o răsuflare pe sub capac,  nu i s-au simțit în jur în jur căldura și mirosul. A stat singură, departe […]

Continuare ...

februarie 05, 2013

Moartea lui Costică Vulpoi

dscf4075

(După o întâmplare adevărată povestită de ziaristul gălățean Tudor Neacșu) Domnul Tudorache, redactorul-șef al săptămânalului de atidudine hotărâtă „Contondent“, din capitala județului nostru, nu se gândea în acea zi, mergând spre redacție, că va da o lovitură de presă. Sosi cu primul autobuz. Așa făcea mereu în zilele când trebuia să dea gazeta la tipar. […]

Continuare ...

septembrie 15, 2016

O fleică de un milion de lei

focul-cersetor

Pe vremea lui Ceaușescu, până mai încoace, spre Revoluție, trăia în Iași un cerșetor de mare talent, născut pentru meseria asta pe cât de dificilă, pe atât de profitabilă. Dacă treceai pe lângă el și n-aveai mărunțiș, îi dădeai o sută bătută – când suta însemna sută. Iar dacă n-aveai bani deloc la tine, scoteai […]

Continuare ...

septembrie 13, 2016

Biletul de adio

1209

Prietenul meu a vrut să se sinucidă. Mi-a povestit întâmplarea asta de mai multe ori, în fel și chip, pentru că despre moarte poți vorbi oricum și oricât fără teama că vei greși. La urmă, ea va șterge totul. De fiecare dată îmi relata întâmplarea diferit, cu adaosuri, cu reinterpretări și cu explicații noi, după […]

Continuare ...

septembrie 01, 2016

Femei căzând din cer

miranda-kerr

Femei în blugi, cu cizmele înalte, Răsar pe rând din trunchiuri de copac Apoi încep pe trotuar să salte Ușor pe tocul cizmelor de lac.   Nu-s multe, însă nu poți să le numeri Orbit de strălucirea de vinil A genților lucioase de pe umeri Purtate insolent și inutil.   Din arcul coapsei, când li […]

Continuare ...

martie 08, 2016

Clepsidră

Foto: Elena Iluță

Cum s-au dus, cum s-au dus anii… Ca apa au trecut printre noi și ne-au ros ca pe pietre, aproape nimic n-a mai rămas din trupurile noastre superbe. Poate dacă te țineam strâns în brațe, nu mai treceau. (20 iulie 2015, în tren)

Continuare ...

iulie 20, 2015

Epoca plagiatului

ponta-plagiat

Astăzi am scris o poezie. Cuvintele au venit nu ştiu cum din înaltul cerului şi s-au aşezat singure pe hârtie Cum nu le-aş fi putut rândui eu. Şi nici altul. Ici-colo pe câte unul l-am mai cioplit la rădăcină cu ascuţişul gândului până s-a făcut mai frumos şi numai bun de citit în curgerea dulce […]

Continuare ...

noiembrie 03, 2014

Și mâine e o viață

La aproape jumătate de secol cu două mari realizări ale vieții: bicicletele

Am fost provocat să-mi fac un bilanț al vieții acum, la aproape 50 de ani. Grea treabă! În primul rând nu știu dacă e corect să-l numesc așa. Bilanțul presupune un reper la care să mă raportez: cât de aproape am ajuns, cât am realizat din ce mi-am propus, dacă sunt mulțumit sau nu. Or, […]

Continuare ...

februarie 01, 2016

Istoria de mămăligă

16.-Ăsta-e-secretul-mămăligii-trebuie-s-o-mesteci-până-amețești

Mergeam cu un localnic dinspre Vălenii de Munte spre Starchiojd. Omul, un fost pădurar ieșit la pensie, mi-a arătat un petic de livadă pe o coastă: – Acolo a fost o pădure de țepe ridicată de Vlad Țepeș. Turcii urlau în vârful parilor, iar Vodă stătea acolo, pe tăpșanul ăla și mânca miel. Apoi a […]

Continuare ...

ianuarie 05, 2016

Like

12290426_1120063238006392_783205612_o

  Ești prietenul meu și îmi dai Like. Când postezi și tu ceva, eu îți dau Like. Nu scap nimic de pe pagina ta. Like, prietene! Pentru că îmi place cum gândești, cum spui ce gândești. Share. Mai trimit și pe e-mail câtorva amici: ia uitați-vă la asta! Like instantaneu. Eu la tine, tu la […]

Continuare ...

decembrie 27, 2015

Ce ți-e scris în nume-i pus

doctor derma

Mereu am fost de părere că numele oamenilor nu e întâmplător. Îi reprezintă, face parte din destinul lor. Eminescu nu putea intra în literatură altfel decât sub acest nume (nașul Vulcan a îndeplinit doar o formalitate a destinului). Pe Eliade nu putea să-l cheme Afrăsânoaie. Nu se poate să te cheme Nini Săpunaru, de exemplu, […]

Continuare ...

septembrie 07, 2016

Bicla șchioapă

dusseldorf37

(După „Cățelușul șchiop“, de Elena Farago) Eu am numai paișpe spițe Și de-abia mă mișc: țop, țop. Râd de mine bicicliștii Și mă cheamă „biclu șchiop“. Fratii mei ceilalți se joacă, Nu au grijă de nimic, Dar eu nu mai fug ca dânșii, Că sunt șchioapă și tot pic. Stau deoparte și sunt tristă, Plâng […]

Continuare ...

mai 29, 2016

Înghețata

Motto:

Şi vom călători odată
Pe unde n-am mai fost nicicând
Cu umbra plopilor culcată
Alunecând, alunecând…

(Ion Horea)

Suntem ca două râuri care, țâşnind din vâna de granit, au curs sub zări imaginare şi nu s-au, nu s-au întâlnit. Dar poate voi veni odată cu un tramvai hodorogit să te invit la o-ngheţată în colţ, la locul stabilit. Voi sta încremenit în uşă cu crini de rouă rupţi din cer; îmi va deschide […]

Continuare ...

aprilie 20, 2016

Şi pe noi cui ne laşi, băi maestre? (Panoul de onoare 17)

Costel Crângan

De Costel Crângan Tocmai ce-am citit o ştire tristă. Nu, din fericire n-a murit nimeni, dar este ca şi cum ar fi murit, căci ştirea asta, în esenţa ei, seamănă cu un fel de necrolog al unei profesii. Jurnalistul Viorel Ilişoi, coleg de breaslă (şi fost o vreme chiar coleg de redacţie*), unul dintre cei […]

Continuare ...

ianuarie 20, 2016

„Ce naiba am scris eu la Iași?” (Panoul de onoare 16)

Luminița Corneanu:
„Eram la Iaşi, abia ajunsesem dupa 7 ore cu trenul, mai aveam de citit pentru evenimentele pe care le moderam acolo şi am deschis cartea lui Viorel Ilişoi doar ca să văd despre ce este vorba. Două ore n-am lăsat-o din mână.

Ce e? O carte despre un muzeu, Casa Codreanu aka Vila Sonet, de peste drum de Bolta Rece, din Iaşi. Despre un poet - un sonetist, Mihai Codreanu, o vedetă a începutului de secol XX în dulşele târg. Despre o epocă şi oamenii ei, care se luptau în duel, care îi periau pe confraţii lor francezi mai celebri ca ei, care curtau actriţe şi mergeau la bordel, care adunau bani de la prieteni ca să aibă şi ei o revistă literară în oraşul lor.

Cartea asta, după părerea mea, arată cum se poate salva istoria literară azi: renunţând la scrob, săpând mai mult în arhive, căutând firescul în exprimare şi speculând inteligent factorul - să-i zicem, vulgarizând - "senzaţional". Cum am zis şi în seara când am citit-o prima dată, eu când mă fac mare aşa vreau să scriu!"

­       Maria Adriana Popa  ‒ Viorel Ilișoi, ai ales să petreci jumătate de an prin arhive și biblioteci pentru a reconstitui povestea poetului Mihai Codreanu. Ce te-a determinat să-i dedici atâta timp? Viorel Ilișoi ‒ Trebuia să scriu un reportaj de câteva pagini. Părea simplu. Dar nu existau cărți despre Mihai Codreanu. N-aveam informația adunată […]

Continuare ...

noiembrie 04, 2014

Simplul har al povestitorului – Panoul de onoare (15)

alex3

De Alex Savitescu Un oraș fără cimitir nu are niciun fel de istorie. Este un conglomerat de blocuri frumoase, proaspăt construite și dotate cu toate utilitățile necesare, dar căruia îi lipsește suflul trecutului. Metafora asta superbă apare într-un film rusesc de artă. Mi-am amintit de ea recent, când am cunoscut un om căruia îi găsești […]

Continuare ...

septembrie 19, 2014
Test
La vremea aceea

Scroll to top