You Are Here: Home » Articles posted by Viorel Ilișoi
Viorel Ilișoi

Number of Entries : 431

Panta rhei

Ilustrație: Atinge-mă cu privirea (Ludmila Shumilova) Privește-mă: nu mai sunt eu, altcineva mă privește acum. Noi mergem îmbrățișați pe deasupra, râul de cuvinte curge sub noi. Când călcăm pe cuvinte, suntem. O clipă. După aceea nu mai suntem ce-am fost. Ochiul de sus și ochiul de jos nu se privesc niciodată. Când un ochi se deschide, alt ochi se închide la loc. Nu poți spune de două ori același cuvânt, nu ...

Read more

Despărțire

Ilustrație de Ludmila Shumilova Azi am udat florile și am hrănit pisica,apoi m-am uitat prin toată casași nu am mai văzut nimic viu în jurul meu.  Gândurile nevăzute se învârt în vârful unui ac,totul se resoarbe într-un punct.Strâng pământul în pumn și pământulmă strânge încet în pumnul lui.  E totuși atâta suflu în miezul absenței!Lemnul începe să vorbească,aud foșnetul frunzelor în sertarul uscat;e un cân ...

Read more

Dumnezeu a trimis câţiva nigerieni să-i creştineze pe români

Câțiva misionari ai Bisericii Creştine Răscumpărarea Domnului, din Nigeria, au deschis o filială în Bucureşti. S-au stabilit în ultimul bloc de la Păcii, pe stânga, cum ieşi spre Piteşti. E acela cu BRD şi bancomat la parter. Ei stau la etajul trei. E un apartament de patru camere, toate pline de negri mai mici sau mai mari, care apar şi dispar ca nişte năluci. Dacă vrei să fii creştinat, dacă vii doar din ...

Read more

Prima zi de școală

Fotografie de la panoul de onoare al casei de copii, din clasa a șasea. Bibliotecara Violeta Ailenei a găsit-o printre hârtiile de la secretariat și a păstrat-o, mi-a trimis-o după 25 de ani, când m-a dibuit pe Internet. (Foto: Alfons Sava) Urâtă zi! Mă duc la școală, mamă,cu două mere acre în ghiozdan,cu bube la genunchi, de pe maidan,și-n piept cu zece inimi ce te cheamă. Nu mă mai rupe, mamă, de la tine, ...

Read more

Recviem pentru Andra Elena

După ce am venit de la înmormântarea nepoatei mele Andra Elena, am căzut în somn, doborât de oboseală și de durere. Când m-am trezit, i-am dictat acest poem Andreei, sora mai mică a Andrei. Așa cum l-am visat i l-am dictat, dintr-o suflare, iar ea l-a scris pe telefon. Am mai lucrat după aceea la poem și-l public acum, așa cum se găsește, într-un moment când mi-e dor, tare dor de Andra și altceva decât o poezie nu-i pot spune. ...

Read more

La ocazie

FOTO: Anca-Mirela Gavriloaie Am luat o bătrână la ocazie. Am văzut-o de departe. Înfofolită, deși se anunța o zi toridă, așa cum umblă babele pe la țară, acoperindu-și cu pudoare ruinele trupești. Mergea la Bucecea, vreo 15 km. – Câți ani ai, mamaie? – 80, șefule! – Aoleu, nu-mi mai spuneți, vă rog, „șefule”, că nu-mi place. Nu-s naș de tren. – Dar conduci o mașină, deci știi ceva carte, te descurci printre ...

Read more

Hoțomanul

Motănel stă-ntr-o cutie nemișcat ca o momâie tot sperând c-o să observe cine-i umblă la conserve. Cică a avut mai multe și s-au dus pe căi oculte. Zilnic câte una îi pleacă de la căpătâi și-a rămas bietul pisic dintr-un bax cu mai nimic. Crede că vreun hoț îi fură lui mâncarea de la gură. De-aia stă și își păzește hrana umedă cu pește (mai mânca și pui, și vită, dar de-un timp le cam evită, nu-i mai place d ...

Read more

Univers paralel

am trimis o carte la Galați prin Poșta Română și a durat două luni până a ajuns boțită și cu mult praf lunar ca naveta Apollo 11 semn că plicul meu recomandat a făcut un ocol prin cosmos ca să ajungă la destinatar e ușor să confunzi Galațiul cu Galaxia când printezi la o imprimantă primitivă mai degrabă o mașină de cusut până iese o recipisă vzzzz vzzzz cade frunza-n livezi la Galați nimic nu ajunge la timp ...

Read more

Totul pentru pilaf

Un clește pentru pilaful meu M-am apucat să-mi fac un pilaf, că mi-era poftă, dar lipsa unui patent potrivit m-a pus într-un mare impas. De obicei nu e nevoie de patent la pilaf, dar eu făceam un pilaf cu târtițe de curcan și nu puteam nicicum să scot rădăcinile de pene. Nu e deloc ușor să faci treaba asta fără o ustensilă potrivită. Întâi am încercat să smulg penele cu unghiile. La unele, retezate fix la n ...

Read more

Blestemul blestemelor

Moș Ion (stânga) și moș Toadere, un cioban și un fotograf, iar în mijloc, mămuța. Moș Ion a venit într-o seară pe la noi. A lăsat șareta la poartă și i-a pus calului niște fân la conovăț, semn că n-avea de gând să vânture ușile, ci să stea mai mult. Mama, cum i-a văzut căciula peste gard, a și dat fuga în beci să aducă niște vin. Moș Ion nu era la vremea aceea chiar moș. Îi ziceam așa pentru că era unchiul ...

Read more
Scroll to top