You Are Here: Home » DIVERSE

Culmea traseismului politic

Gheorghe Voicu și Simona Sofian în redacția ziarului „Național” În 1999 am publicat în „Național”, cu deschidere pe prima pagină, reportajul numit „Vreau să fiu membru de partid!”. Descriam acolo ce ușor era să te înscrii într-un partid, chiar dacă declarai că până cu o zi în urmă fuseseși membru la altul, cât de găunoasă era sforăiala ideologică, atmosfera de acolo, cum te luau de la ușă cu pupături, semna ...

Read more

Omul care te ține aici

O întâlnire emoționantă, azi, cu doctorul Dan Timofte, cel care m-a operat în toamna lui 2015. Ajunsesem în culmea obezității mele, la peste 155 de kilograme. Abia mă mai mișcam. Eram o mașinărie greoaie și uzată, cu toate cele stricate în mine, cu inima slăbită – abia de mai făcea față. După operație nu m-am mai trezit. Probabil când m-au săltat brancardierii – ditamai elefantul! – s-a rupt undeva, la ...

Read more

Cu tilinca în Montreal

Claudiu Olaru, arhitect român din Montreal, m-a vizitat aici, în Laval, ca să ne cunoaștem și să îi dau o carte. Mă așteptam să fie o întâlnire scurtă, la ceas de seară: salut-salut, dă-mi cartea, poftim cartea. Dar am găsit fiecare o plăcere reală de a vorbi cu celălalt. Astfel am descoperit un om jovial, puțin timid, cu lecturi vaste, arhitect, fotograf talentat, comentator avizat al filmului și - ce surp ...

Read more

„Cele mai frumoase reportaje” se lansează la Deva

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în parteneriat cu Campania „Premianții fără premii” organizează în ziua de 29 aprilie 2017, ora 1600, la Sala de Lectură a Bibliotecii, o întâlnire cu scriitorul Viorel Ilișoi care își va lansa, cu acest prilej, volumul intitulat „Cele mai frumoase reportaje”, apărut la Editura GRI din București. Viorel Ilișoi este unanim recunoscut drept unul dintre cei ...

Read more

Prietenul meu, senatorul

Prietenul meu Dan Lungu, ce surpriză!, candidează pentru Senat. Am pus afișele lui electorale pe Facebook și pe site-ul meu. De ce îl susțin pe Dan Lungu? Am votat la absolut toate alegerile și referendumurile. Nimic nu mi-a scăpat. Mi se lipise ștampila de mâini. Până anul ăsta, la locale, când n-am mai vrut să votez. M-am săturat! Trei sferturi din viața mea am votat mânat de speranța că poate-poate... Și ...

Read more

Pisica vieții tale

Îi știți pe acei nemernici cu măști de blândețe peste figurile hidoase. Ăia cu botul antrenat să se curbeze în zâmbete calde, exersate la oglindă. Săritorii, inimoșii, oamenii de bine. Cei care, ca supremă dovadă a omeniei, țin pe lângă dânșii un câine, o pisică, un animal ceva, pe care ți-l tot bagă în față ca să vezi cât de mult iubesc ei ființele astea neajutorate, ce monumente de bunătate sunt ei. Și câ ...

Read more

Nevoia de Ștefan cel Mare

În adolescență, la Botoșani, într-o cameră friguroasă de internat, am citit prima oară „Istoria lui Ștefan cel Mare – povestită neamului românesc“ de Nicolae Iorga. De atunci am mai citit-o de trei ori, cam din 10 în 10 ani. Mi se pare una dintre cele mai frumoase cărți scrise în limba română (și nu s-a scris atât de mult încât să nu fi frunzărit măcar opurile de căpătâi). O carte scrisă cu atâta suflet și ...

Read more

O întâlnire cu George Topîrceanu pe Copou, într-o noapte

Pe  George Topîrceanu, îndrăgitul poet, l-am întâlnit prima oară pe Copou, mai sus de Universitate, într-una din acele nopți magice în care luna răscolește orașul până la temelii cu unghiile ei fine de staniol. O noapte din aceea plină de pasiune când, plimbându-te pe străzile vechi, ai impresia că din dosul ferestrelor te privesc stăpânii de demult ai caselor ilustre, cu nume scrise pe plăci de marmură, și ...

Read more

Scornicești, utopia lui Ceaușescu

Nicolae Ceauşescu şi-a fabricat o genealogie simbolică, cu el în vârf, venind din toţi marii domnitori români. Satul natal trebuia şi el adus la dimensiunile măreţului personaj. Dictatorul şi-a inventat un Scorniceşti pe măsură, rescriind trecutul aşezării şi silind-o să intre, nefiresc, în tiparele unui loc mitic. Scorniceştiul trebuia să păşească, asemeni ilustrului său fiu, pe calea superlativelor absolu ...

Read more

Iohannis și tablagiul

          Aseară am urcat prima oară pe bicicletă după mult timp. Am dat o tură prin cartier. La fosta piață era lacăt pe ușă. Am scos farul de la bicicletă ca să citesc anunțurile de pe geam. Un polițist a apărut ca din pământ. I s-o fi părut că studiez terenul pentru o spargere. - Ce căutați aici? - Citeam și eu anunțurile alea. - Sunteți din cartier? - Da, locuiesc în blocul ăla ‒ și am arătat spre blocu ...

Read more
Scroll to top