You Are Here: Home » MOMENTE ȘI SPIȚE (Page 4)

Mendeleev pe pâine – Momente și spițe (27)

             Există o Zi Mondială a Alimentației. 16 octombrie. În rest, mai vedem noi. La Ministerul Agriculturii s-a întins masa cu trei feluri de mâncare: de privit, de mâncat și de cumpărat. Am apucat doar felul întâi. La celelalte era prea mare înghesuiala.             Am aflat întâmplător de ziua asta. Mă fâțâiam cu bicicleta pe la PNȚ-CD, ca de obicei, fiindcă la țărăniști e o oază de liniște, nu se ...

Read more

La maraton, birjar! – Momente și spițe (26)

Maratonul este o metodă folosită de țările organizatoare pentru a sprijini discret economia Kenyei. Kenya are culegători de lauri așa cum avem noi culegători de căpșuni. Acești profesioniști aleargă pe la toate marile maratoane din lume, iau premii și duc banii acasă. Acolo, cursul monedei naționale se anunță la știrile sportive. O dată cu Maratonul Internațional București, România s-a alăturat, în sfârșit, ...

Read more

Mistica majorării salariale – Momente și spițe (25)

             Numai în ţara întunecatului Dracula salariile se mai pot mări prin descântece, vrăji și alte practici oculte. Abia m-am putut ţine cu bicicleta în urma unei procesiuni de de muncitori ieșiţi cu prapuri și cântări să invoce duhul salarizării.             Poporul se adunase acasă la el, la Casa Poporului. Dar casa era bântuită; spiritele rele ocupaseră amândouă camerele, și holul, și tot, așa că ...

Read more

Ziarul românesc (1) – Momente și spițe (24)

Ia să vedem noi ce mai zice la gazetă...           Hm… hm… hm… Mihaela Rădulescu divorţează…. A născut Nicoleta Luciu… Traian Băsescu… şi-a mărit sânii… la standarde europene… au ieşit pe pieţele emergente… au fost surprinşi în flagrant delict de oamenii legii, li s-a întocmit dosar penal urmând a suporta rigorile legii… Boc, Boc, Boc, Geoană… în stare de libertate… UE…           Vremea nu ţine cu noi. Capi ...

Read more

Infernul bicicletelor minoritare – Momente și spițe (23)

          Îmi pare rău că n-am putut să-mi iau și bicicleta în Italia, cu avionul. Dacă vedea și ea, cu ochii ei de pisică, tot ce-am văzut și eu, niciodată nu s-ar mai fi plâns de viața ei nenorocită în București, gândidu-se la grozăviile de acolo, din infernul bicicletelor.           Infernul l-am găsit la marginea orașului Napoli, într-o așezare locuită de niște cetățeni europeni angrenați în reciclarea ...

Read more

Povestea trenulețului din parcul electoral – Momente și spițe (22)

           Era un trenuleț într-un parc. L-au adus și l-au lăsat acolo. Avea o gară, o linie a lui pe care putea merge, avea o țărișoară a lui, împrejmuită cu gard, pe care putea să o străbată de mai multe ori în câteva minute. Dar trenulețul acela nu se urnea din loc.           Unii se jurau că l-au văzut într-o zi cum a pornit de unul singur și s-a învârtit de câteva ori cătând să scape din țarc. Iar altă ...

Read more

Balada pescarului în București – Momente și spițe (21)

Un moș din Crângași, îndrăgind pescuitul, Prin apa cea neagră momeala-și trăgea. În gunoaiele apei tulburând asfințitul, Sugea din țigară nervos și zicea: Veniți s-agățăm din adâncuri mâlite Peștișorul acela cu solzii în dungi Ce zilnic înoată cu aripi rănite Prin apa cu peturi, cartoane și pungi. Bătrâne, ziceau pescarii cu scule, Plevușca aceea e moartă de mult. Mai bine să prindem tot pungi, că-s destule ...

Read more

Futurism în văzul lumii – Momente și spițe (20)

           Fa, Letă, fa, am fost la soră-ta Veta,  din Roman, și m-am plimbat oleacă cu dânsa prin centru. Și ce mi-au văzut ochii? În grădina Casei de Cultură, dar mai mult de băutură, era ceva… nu știu să-ți spun ce era… ptiu!,  ceva făcut din carne de bicicletă. Veta, de câte ori trece pe-acolo, tot întreabă ce-i aia, dar nu-i spune nimeni.           M-am uitat la parascovenia aceea din toate părțile și, ...

Read more

N-a cântat decât o seară – Momente și spițe (19)

         Când  bicicleta Leta m-a anunțat că vrea să devină cântăreață de succes, am întrebat și pe alții dacă are într-adevăr vreo șansă. Ca să găsesc pe cineva priceput în domeniu, n-a trebuit decât să iau câțiva oameni la întâmplare. De pe stradă, din cartea de telefon...           — Sigur că da, mi-a spus unul. Oricine poate deveni cântăreață în țara asta.           Altul a zis:           — O bicicletă ...

Read more

Tristețea pasajului Grant – Momente și spițe (18)

          Pasajul subteran Grant e trist. Profund trist, până-n armătură. E acea tristețe cenușie a construcțiilor ocolite de oameni, lucrări care și-au ratat destinul. De ce nu trec oamenii prin pasajul Grant?           E drept, nici eu n-am folosit pasajul totdeauna. Am traversat pe deasupra, printre mașini, până când una mi-a agățat bicicleta și mi-a smuls-o din mâini. Noroc că nu eram în șa!           D ...

Read more
Scroll to top